India scientist ropui Swaminathan boral

Mankombu Sambasivan Swaminathan, M.S. Swaminathan tia hriat lar zawk leh agricultural scientist turu tak leh India in ‘Green Revolution’ hmingthang tak a kalpuia sulsutu ber chu September 28 khan Chennai-a a chenna in-ah a thi a, kum 98-a upa a ni.
Fanu pathum Soumya Swaminathan, chief scientist, World Health Organisation; Madhura Swaminathan, professor, economic analysis unit, Indian Statistical Institute, Bengaluru and Chairperson, MSSRF, leh Nitya Rao, director, NISD, University of East Anglia te a kalsan a. A nupui Mina Swaminathan, Distinguished Chair, Gender and Development, M. S. Swaminathan Research Foundation (MSSRF) chuan kum 2022 March thla khan a lo boral san tawh thung.
August 7, 1925 khan Kumbakonam-ah piangin, a pa chu surgeon niin a pa-in Mahatma Gandhi zuia freedom movement lama a inhnamhnawih laiin agricultural science lamah a tui hle a, chu chuan thuk zawka zir zel duhna a thlen a ni. Chutiang ni lo se chuan police officer tur nia ngaih niin, kum 1940 khan police officer ni tura inziak tling a ni. Chutihlai chuan undergraduate degree pahnih lai neiin pakhat zawk chu Agricultural College, Coimbatore (tuna Tamil Nadu Agricultural University) atangin a ni.
Kum 1949 khan Indian Agricultural Research Institute (IARI), New Delhi atangin cytogenetics-ah postgraduate degree a nei a. A Doctor of Philosophy chu Cambridge atanga a neih ni thungin, hetah hian a nupui nen an intawng zui a ni. A post-doctoral research chu University of Wisconsin-ah tiin kum 1954 khan Dr. Swaminathan chuan Central Rice Research Institute (CRRI), Cuttack a zawm a, a hnuah IARI a zawm leh a. Kum 1966 July thla khan IARI Director niin kum 1972 thleng a chelh a ni.

-- Advertisement --

Green Revolution hnuhma
Kum 1960 laihawl vela India-in khawkheng nasa tak a tawrh nawn avangin political leader leh scientific fraternity-te chuan US atanga India in foodgrain chawkluha a innghat bur chu intodelhna lam hawiin rilru an seng a.
Dr. Swaminathan chuan ‘Green Revolution’ a hlawhtlin theih nan Union minister pahnih Union Agriculture Minister, C. Subramaniam (1964-67) leh Jagjivan Ram (1967-70 & 1974-77) te nen an thawkho hman a ni. Green Revolution chuan chemical-biological technology hmangin wheat leh rice tharchhuah nasa taka tipungin, Norman Bourlag, American farm scientist leh 1970 Nobel Laureate thil hmuhchhuah chu Green Revolution in a hlawkpui ber a ni.
A hnathawh that avangin kum 1967 khan Dr. Swaminathan chu Padma Shri pek a ni a, kum 1971 khan Ramon Magsaysay award hlan a ni bawk a, January 1972 khan India chawimawina sang Padma Bhushan hlan a ni bawk.
Director General of the Indian Council of Agricultural Research (ICAR) niin kum 1979 khan Principal Secretary, Union Ministry of Agriculture and Irrigation atana ruat a ni a. Indira Gandhi-in Prime Minister kum 1980-a a chelh khan Member (Agriculture, Rural Development, Science and Education), Union Planning Commission-ah a ruat leh a, hetah hian Deputy Chairman angin a awm a ni.
Kum 1982 leh 1988 inkar chhung khan International Rice Research Institute (IRRI), Philippine kaihruaitu a ni a. Kum 1988-ah India-ah let lehin chawimawina hrang hrang a dawng nasa hle a. Kum 1987 khan World Food Prize hmasa ber dawngin foreigner zinga Golden Heart Presidential Award of Philippines dawng hmasa ber a ni bawk a. A hnu kum hnihah Padma Vibushan a dawng leh zui a ni.
November 2004 khan Union government chuan National Commission on Farmers chairman-ah a ruat a, hei hi Swaminathan Commission tia hriat lar niin kum hnih chhungin Centre-ah report panga an thehlut hman a ni.
Kum 2007 atanga 2013 inkar khan Rajya Sabha nominated member a ni bawk a. Indian Council of Food and Agriculture tena World Agriculture Prize an siam dawng hmasa ber a ni bawk.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More