A CLOSER WALK WITH ORGANIC FARMING – 46

RK Dawla
Mb 9366095658

1. November thla tawp kan thleng leh ta reng mai a. Thlasik boruak kan lût fel a, khua a rovin boruak a vawt nuam tawh hle. Kan thlai tam berte chuan hnâwng an tlachham leh tan tawh a. Tropical environment-ah chuan fur ruahtui tamin leilung a tihnâwng chiau lutuk vên leh thál khawro-in leilung a ur khawro lutuk tur vên hi kan hna bulthut chu a ni mai a. Leilung chunglanga hnâwng awm ang angte pawh, thlasik boruak ro hian a hîp hul chak a, thlaiin hnâwng an tlachham sam êm êm. Ruahtuiin lei chunglang a lên bo tluk bawkin thlasik leh thâl khawrovin direct-a leilung a em hi a pawi a. Hnâwng a hîp bo mai ni lovin, leitha kalkual (nutrient cycling) awmtirtu lei hrik tangkai tam tak kha nisa hian a em ro a, a tiriral nasa êm êm thin. Hei vang hian, thlasik laia leilung khuhtu tur thilto ruang emaw hnim hring emaw Mizoram farmer-te hian kan mamawh hle – a bikin thlai kumhlun chingtu farmer zawng zawngte hian.
2. |hal laia leilung hnâwnna vawn kawngah hian Mizo farmer-te hi kan la harhchhuak lo êm êm a. Thâl laia thlai tâm leh thi ro tam tak pawh hi, leilungin hnâwnna a tlâkchham vanga lo thleng a ni tlangpui thin. Leilungin hnâwnna a tlâkchham chuan, thlaiin stress an la hma-in an la nâ zual ta thin a, tichuan chutianga thlaiin tawrhna a neih mêk lai chuan hri eng engemaw a la awlsam ta bik a. Fur ruahtui lo thleng mah sela, kha leh chen thal khawro lo tuar hrep tawh thlaite kha tlaikhawhnu-a hnâwng khan a chhandam zo tawh lo fo thin. Khawvel lo lum chho zel bawk nên, kan hmabâk hi a êng fahran lo a ni. Hetih laiin farmer tam takte chuan, hmun zim zawkah hneh zawka thlai enkawl leh thal tuipêk dan ngaihtuahsak lam ai chuan, risk tak meuh meuha a tam thei ang ber thlai phun uar kha kan la tuipui mauh mai a. Kan la tisual chho hle dawn a ni. Tunhnai kum 10 chhunga Mizoram lum chakzawng hi 2.5% vel niin chhût a ni a, kum 10 dang liam leh ta sela chuan, vawiina kan plantation tam zawkte hi chuan mual min liamsan ngei dawn a ang ta khawp mai.
3. Climate smart Agri kan tuipui chhoh a hun takzet a. Hemi atân hian leilung enkawl (Soil management) lam kan uar chhoh a, kan thiam a tul hle. Thlai ngar ngar focus lovin, leilung zawk kha focus hmasak a hlu chho dawn a nih chu. Climate change vanga kan hmabâk thil lo thleng mêk hmufiah thiam leh chumi mil tura kan chêtlâkna kan inher rem a tul hle. Kumin hi La Nina a ni a, ruahtui kan dawng tamin kan dawng rei hlauh a. Kum dangah a tam zawkah chuan khaw khêng (El Nino) kan la hmachhawn leh fo dawn a. Kum khat khawkheng ringawt pawh kan thlai kumhlun tam takin a chhiatpui a nih chuan, kum 2/3 a zawna khua a khen vaih chuan, mangchhe râpthlâk tak a thleng ngei ang. Hei vang hian, kan ramngaw neihsate suat buaih buaih lovin, a tlêm thei ang ber vah che reu a, kan vah chereu ang ang pawh awmze fumfe nei taka kan enkawl thiam a tul chho dawn.
4. Mi thenkhat chuan Tlangram lo neihin ramngaw a tihchhiat nasat thu leh pumpelh dan kawng kan zawn vat a tul thu an sawi fo thin. Mahsela, hei hi a dik fihlim chiah lo deuh. Kumkhat atâna kan lo neih hi chuan, kan neih kumah ecosystem kha va tichhe mah ila, a kum leh atangin kan inrawlh zui tawh lova, khuarel kalphung pangngaiin ngaw a indin thar chho leh mai thin. Huan lo ram atâna kan hmunhma enkawl erawh, thlai chi 2/1 chauh kan ching a, a bâk kan suat reng avangin ecosystem insiam thar leh thei lovin kan sawp reng a, hei hi a pawi êm êm zawk a ni. Kan hâl kum tin lo a ni mai a, nimahsela khawvel lum zel tur venna, leia carbon inchhêk (Carbon sequestration) lamah kan kumhlun huante hi a pachhe êm êm mêk a ni tih kan hriatchian a tul bawk. Chutih laiin kumkhat lo neih pawh, a technology a upa tawh a, a hlâwk lutuk lo bawk nên, a thlâk dan tur mumal kan zawn a hun hle bawk. Climate change hian kan rin aiin kumkhat lo neih pawh a rawn nghawng nasa zel dawn si a.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Leave A Reply

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Descoperă cele mai bune trucuri de viață, rețete delicioase și articole utile despre grădinărit pe site-ul nostru. Află cum poți să-ți faci viața mai ușoară, să gătești preparate delicioase și să ai un grădină frumoasă. Fii gata să descoperi cele mai interesante și practice sfaturi care îți vor schimba viața în bine! Delicii de iarnă: Cireșe întregi și aromate pentru Secretele mașinii de spălat: marturia unei femei despre butonul Cele 8 legume de toamnă pe care le Metoda rapidă Un strop de vară Cum să scapi de buruienile într-o singură mișcare: un O alternativă la 10.000 de pași pe Descoperiți cele mai bune trucuri pentru gospodărie, rețete delicioase și sfaturi utile pentru grădinărit pe site-ul nostru! Aici veți găsi informații practice și sfaturi pentru a vă simplifica viața de zi cu zi. Indiferent dacă doriți să învățați cum să gătiți cele mai bune mâncăruri sau să aveți un grădina frumoasă și roditoare, suntem aici pentru a vă ajuta. Vă promitem că veți găsi tot ce aveți nevoie pentru a vă transforma casa și grădina într-un loc minunat. Nu ratați șansa de a descoperi secretele unei vieți mai bune!